Gastrita este o afecțiune a sistemului digestiv, determinată de inflamația mucoasei care căptușește stomacul. Mucoasa gastrică are un rol important în digestie, fiind responsabilă cu producerea sucurilor gastrice și a enzimelor digestive. Dacă este inflamată, mucoasa stomacului nu iși mai poate îndeplini funcțiile în mod corespunzător. Din această cauză, apar o serie întreagă de probleme digestive: dureri abdominale, arsuri gastrice, senzație de greață, vărsături. Aceste simptome pot apărea atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții.
Mucoasa stomacului produce acid și enzime care ajută la descompunerea nutrienților din alimente. De asemenea, aceasta protejează de daunele acide prin secretarea mucusului. În gastrită, mucoasa se inflamează și începe să producă mai puțin acid, enzime și mucus.
Lasată netratată, gastrita se poate croniciza. Simptomele și disconfortul gastric persistă ani la rând, iar în cele din urmă boala se poate agrava și transforma în ulcer.
Care sunt cauzele care duc la apariția gastritei
Printre cele mai frecvente cauze care duc la declanșarea gastritei sunt:
– infecția cu Helicobacter pylori
– tratamentul de lungă durată cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, naproxen, etc.)
– consumul cronic de alcool
– stresul accentuat
– boala Crohn
Cele mai frecvente manifestări ale gastritei
Gastrita acută se poate manifesta printr-un debut brusc de durere epigastrică, balonare, greață și vărsături.
Gastrita cronică asociată cu Helicobacter pylori poate rămane asimptomatică și poate evolua treptat spre alte complicații, una dintre acestea fiind ulcerul gastric.
Cele mai frecvente simptome asociate gastritei includ:
– durerea abdominală superioară
– senzație de arsură
– greață
– vărsături
– balonări
– senzația de plentitudine gastrică
– scăderea poftei de mâncare
Care este abordarea naturistă pentru gastrită?
Există remedii naturale eficiente care pot fi de ajutor în gastrită.
Gălbenelele, sunt printre cele mai cunoscute și utilizate plante medicinale pentru diferite leziuni care afectează integritatea pielii sau a mucoaselor. Substanțele active (mucilagii, saponozide, carotenoide, flavone) pe care le conțin, ajută la refacerea mucoasei gastrice, reduc senzaţia de arsură şi durerile de stomac.
Iarba tâlharului este o plantă medicinală cu proprietăți cicatrizante și antiinflamatoare, utilizată în tradiţia românescă pentru închiderea rănilor și a ulcerațiilor.
Pătlagina prin substanțele active pe care le conține (alantoină, flavone, carotenoide, taninuri), are efecte antiinflamatoare, emoliente și cicatrizante, favorizând reducerea inflamaţiei şi cicatrizarea eroziunilor mucoasei gastrice.
Rădăcina de lemn dulce prin glicirizină, acid gliciretic, flavonozide, are acţiune antiulceroasă, antiinflamatoare și protectoare gastrică, accelerează vindecarea gastritelor și ulcerelor gastrice și duodenale.
Sunătoarea ajută în cazul leziunilor inflamatoare – ulcerative de la nivelul tractului digestiv, inclusiv în gastrită, prin proprietățile sale antiinflamatoare, cicatrizante şi epitelizante conferite de flavone, taninuri şi carotenoide.
Regăsiți aceste plante în compoziția produsului Stomac sănătos, capsule, produs natural cu eficiență demonstrată clinic, în gastrită și ulcer gastro-duodenal. O cură uzuală constă în folosirea a câte unei capsule de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de masele principale, timp de 6 săptămâni. Se poate administra și la copii încă de la vârsta de 6 ani.
Acest produs este un bun protector gastric, un antiinflamator eficient și un cicatrizant blând pentru mucoasa gastrică. Testarea clinică a evidențiat endoscopic efectul cicatrizant la nivelul mucoasei gastrice comparabil cu al medicației alopate (inhibitori ai pompei de protoni). Are beneficii atât în gastrită cât și în bulbită, duodenită și ulcerele gastro-duodenale.
Sfaturi practice de dietă și stil de viață
Pentru ameliorarea simptomelor asociate gastritei sau pentru a preveni gastrita se recomandă următoarele:
– mâncați 5-6 mese pe zi în porții mici;
– mâncarea trebuie să fie bine mestecată;
– masa este important să fie luată în liniște, fără grabă, stând așezat;
– temperatura mâncărurilor și a băuturilor trebuie să nu fie nici prea caldă, nici prea rece.
Regimul alimentar constă în evitarea alimentelor sau obiceiurilor nocive, care cresc aciditatea gastrică. Nu se recomandă în gastrită următoarele alimente:
– alimentele acidifiante cum sunt: carnea grasă, mezelurile, brânzeturile fermentate, iaurtul, kefirul, afumăturile, conservele, prăjelile, grăsimea animală;
– zarzavaturile crude, fibroase sau cu celuloză dură (castraveţi, ridichi, gulii, sfeclă, fasole uscată, mazăre uscată, vinete);
– legumele precum roșiile dar și produsele din roșii (suc, pasta, sos);
– condimentele picante (ceapă, usturoi, ardei iute, piper, hrean, muştar);
– fructe acide (citrice) și fructele crude în general;
– alcoolul și fumatul;
– ciocolata, cafeaua, ceaiul negru, energizantele;
– dulciurile concentrate (ciocolată, dulceţuri), produsele de patiserie,
– băuturile prea reci sau fierbinţi;
– oţetul, murăturile;
– mâncare grasă, de tip „fast-food”, cipsuri;
– băuturi carbogazoase;
Curele și alimentele indicate sunt:
– alimente alcaline care neutralizează excesul de acid din stomac, cum sunt: laptele (are efect de pansament gastric), legumele şi zarzavaturile (bine fierte);
– se pot consuma untul, uleiurile presate la rece, carnea slabă fiartă, ouăle fierte, fulgii de ovăz, pastele făinoase, pâinea prăjită, bananele, avocado;
– cu rol curativ sunt sucurile proaspete de morcovi, cartofi, varză,
– ceaiurile din plante medicinale cu efect protector gastric sunt ceaiurile de gălbenele, muşeţel, sunătoare, tei, etc.
– curele cu argilă.